Aranjarea standului a fost o muncă anevoioasă la care au participat mai toate femeile din sat. Cea care s-a ocupat îndeaproape de fiecare colţişor din stand este Viorica Gherman, de 65 de ani, una dintre femeile care cunosc cel mai bine specificul zonei: "Am adus tot ce-am lucrat noi, timp de-o viaţă, tot ce se lucră prin partea noastră de sute de ani. Modelele sunt aceleaşi, transmise din mamă în fiică, de sute de ani". Toate obiectele expuse sunt făcute din lână de oaie, cânepă sau bumbac, brodate de mână sau ţesute la război. Femeile din Vătava au lucrat cu migală şi dăruire ştergare de cânepă ce se folosesc la şters faţa sau mâinile, la pus pe perete ca decor, lipideie pentru pat cu şipcă, ţoale de lână în culoare naturală, cu ciucuri sau înflorate, preşuri ţesute din cârpe, păretare ţesute din lână sau cusute cu aţă colorată pe etamină şi farfurii de lut pictate. De asemenea, sunt expuse şi câteva costume populare de băieţi şi fete tinere, toate cu broderii cu mărgele, făcute de mână.(S.S.)
Aranjarea standului a fost o muncă anevoioasă la care au participat mai toate femeile din sat. Cea care s-a ocupat îndeaproape de fiecare colţişor din stand este Viorica Gherman, de 65 de ani, una dintre femeile care cunosc cel mai bine specificul zonei: "Am adus tot ce-am lucrat noi, timp de-o viaţă, tot ce se lucră prin partea noastră de sute de ani. Modelele sunt aceleaşi, transmise din mamă în fiică, de sute de ani". Toate obiectele expuse sunt făcute din lână de oaie, cânepă sau bumbac, brodate de mână sau ţesute la război. Femeile din Vătava au lucrat cu migală şi dăruire ştergare de cânepă ce se folosesc la şters faţa sau mâinile, la pus pe perete ca decor, lipideie pentru pat cu şipcă, ţoale de lână în culoare naturală, cu ciucuri sau înflorate, preşuri ţesute din cârpe, păretare ţesute din lână sau cusute cu aţă colorată pe etamină şi farfurii de lut pictat