In emigratie, chiar si pentru cei ce n-au obiceiul - sau n-au timp - sa-si puna intrebarea "De ce am venit eu aici" vine o vreme cand ea este de neevitat. Iar pentru cei care cred ca raspunsul este usor de dat si usor de inteles, vremea acestei intrebari poate sa nu mai vina niciodata - cu riscul, insa, ca pacea lor si a celor din preajma sa nu se mai poata inchega deloc.
Nici pentru cei care isi pun intrebarea aceasta prea des si cu ostentatie lucrurile nu stau bine, pentru ca in loc de raspuns ei capata o... stare continua de nesiguranta.
Iata, insa, ca un roman din zona Los Angeles (oraselul Pico Rivera), domnul Benone Burtescu, a facut din intrebarea aceasta (ca si din altele de aceeasi factura) o sursa de imbogatire a vietii sufletesti.
Una dintre cartile sale de poezie (domnul Burtescu este un binecunoscut poet al emigratiei romanesti) poarta in titlu tot o intrebare-raspuns - si deloc una oarecare: "Cat m-a iubit stiu numai eu".
Iubit si pretuit printre adventisti, poetul Benone Burtescu (nascut in Suta Seaca, jud. Dambovita) este in acelasi timp un poet pentru toti, asa cum fara alte determinari ori servituti se infatiseaza intotdeauna poezia adevarata.
Venit in tara cu familia (sotia si baiatul) dupa 13 ani, printre experientele pe care i le-a rezervat aceasta intoarcere a avut-o si pe aceasta: intalnirea cu intrebarile care urmeaza.
- Daca sanatatea este ceea ce v-a intarziat venirea acasa, ce anume - dincolo de obisnuitele motivatii legate de rude, obligatii, chestiuni practice - v-a impins sa veniti totusi?
- Intr-adevar, starea de sanatate precara a fost motivul intarzierii venirii prin tara. Mai puternic decat acest risc, insa, a fost imboldul de-a retrai - pentru ca de confirmarea sufleteasca si mentala nu mai era nevoie - starea de dor in tara cea mai plina de doruri, cea de nastere.
- De
