Costumele populare, patul de lemn şi lada de zestre cu diverse motive geometrice sau florale, pernele, ţolurile, desagii, păretarele, ştergarele, preşurile ţesute în casă şi blidele specifice unei case ţărăneşti din Deda au putut fi admirate la standul special amenjat în acest scop. Originalitate, bun gust şi măiestrie sunt trei cuvinte prin care am putea caracteriza pe scurt opera acestor artişti populari, rămaşi de cele mai multe ori anonimi, păstrători de suflet ai unei zestre de cea mai mare valoare, zestrea identitară a unui popor.
Obiceiuri vechi şi pitoreşti
Potrivit celor declarate de Mărioara Fodor, Emilia Sorlea şi Victoria Fodor, "cele mai vechi obiceiuri din zona Deda se află la noi, la Pietriş-vale". Dacă este sau nu aşa, nu am avut cum să verificăm. Am putut constata însă armonia şi căldura degajată de aceste obiecte care, toate la un loc, reconstituiau o cameră dintr-o casă ţărănească. Emilia Sorlea a ţinut să ne explice în ce constă originalitatea obiceiului numit "măsura oilor", iar Mărioara Fodor să ne arate că ţese la război aşa cum făcea şi acum 30-35 de ani când era doar o copilă. În schimb Victoria Fodor ne-a prezentat cărţile scrise de ea : "Fiţi cu Dumnezeu!" (apărută în 1998), "Dor şi rugăciune" (2001) şi "Poezii" (2004). "Eu, spune Victoria Fodor, am simţit poezia din totdeauna, dar i-am dat glas şi formă abia acum la bătrâneţe. Însă cred că niciodată nu este prea târziu, dacă simţi poezia cu adevărat". Mare iubitoare de folclor şi în general de artă populară ţărănească, Victoria Fodor şi-a amenajat acasă un muzeu popular şi conduce o formaţie de dans popular, cea a bătrânilor satului.
Lansare de carte
Pe scena amenajată în aer liber am putut admira evoluând formaţia de dansuri populare, "Junii Călimanilor" din Deda, pregătită de instructorul Vasile Gabor. O formaţie tânără dacă vorbim de cei mici – adică cei care
