- Social - nr. 133 / 10 Iulie, 2006 Conducerea Consiliului National Secuiesc va organiza, pe 17 iunie, la Ditrau, judetul Harghita, o a doua adunare secuiasca, dupa cea tinuta la 15 martie a.c. la Odorheiu Secuiesc. Manifestarea, organizata cu ocazia "Zilelor Ditraului", se va numi "Marea adunare secuiasca", iar in cursul ei va fi citit un "proiect-rezolutie" privind autonomia asa-numitului tinut secuiesc. Actiunile de infiintare in mijlocul Romaniei a unui teritoriu autonom pe criterii etnice, care reface defuncta Regiune Autonoma Maghiara de trista amintire stalinista, sunt, in mare parte, reflexul politicii neorevizioniste promovate de Ungaria fata de Romania incepand cu 1990. Practicand o dubla ofensiva, diplomatica si de imagine in media internationale, si orchestrand minoritatile maghiare din tarile vecine, guvernele nationaliste de dreapta ale lui Jozsef Antall (1990 - 1994) si Viktor Orbán (1998 - 2002) au facut din fortarea obtinerii de autonomii pe baze etnice un exercitiu curent. In ceea ce priveste Romania, cheia de bolta a strategiei neorevizioniste a fost desemnarea "tinutului secuiesc" drept "tara-mama din interior" pentru maghiarimea din Transilvania care traieste "in diaspora interna", scopul final fiind, dupa chiar spusele fostului prim-ministru Viktor Orbán, "construirea unei (...) lumi maghiare, cu toate institutiile ei, de la gradinite si pana la autoguvernarile de rigoare". Deosebit de grav este faptul ca, folosind contextul creat dupa interventia NATO din 1999 in Iugoslavia, guvernul Orbán a "indoctrinat" pe unii dintre viitorii lideri ai Uniunii Civice Maghiare si ai Consiliului National Secuiesc, facandu-i sa creada ca diplomatia americana ar fi favorabila autonomiilor pe criterii etnice si ca acestea vor fi "garantate international" de catre NATO. Desi Departamentul apararii al SUA a dezmintit prompt asertiunea, ulterior aceasta verit