Deficitul efectiv, de 0,8 la suta din PIB, a constituit o performanta mai buna decat in anul 2004, contribuind de facto la reducerea inflatiei, precizeaza raportul anual al Bancii Nationale. Pe de alta parte, mentioneaza analiza, relaxarea politicii salariale si respectiv politica preturilor administrate au avut un aport substantial la incetinirea procesului de dezinflatie.
Ultima majorare a deficitului bugetar si respectiv lipsa unui calendar precis al majorarii preturilor administrate si a accizelor au fost, anul acesta, subiectele unei dispute mocnite intre autoritati si Banca Centrala. Mai mult, efectele deciziilor guvernamentale asupra politicii BNR s-au rasfrant indirect si asupra mediului bancar, exemplu concret fiind recenta majorare a rezervei valutare minime la pasivele in lei. De altfel, in 2005, eforturile Bancii Centrale de a acoperi efectele inflationiste ale masurilor luate de autoritati au condus la reducerea drastica a ratei de crestere pentru creditele in valuta.
Politica salariala "relaxata"
In anul 2005, politica veniturilor s-a caracterizat printr-o conduita relaxata, contribuind la mentinerea excesului de cerere si, in consecinta, la temperarea procesului dezinflationist, precizeaza raportul BNR. Potrivit specialistilor Bancii Centrale, principalele elemente care au dus la crearea unor presiuni inflationiste din partea politicii salariale au fost majorarea cu 3,3 la suta in termeni reali a veniturilor disponibile ale populatiei si recalcularea pensiilor.
In ceea ce priveste salariul minim brut pe economie, cresterea a fost limitata la 10,7 la suta, insa negocierile derulate intre confederatiile sindicale si patronate au ridicat procentul la 17,9 la suta, cuantumul specificat in contractul colectiv de munca la nivel national fiind de 330 lei, mentioneaza Banca Centrala.
Preturile administrate a
