Pentru necunoscători sunt o revelaţie, iar pentru cunoscători… o mângâiere. Istoria trupei Phoenix este incredibilă: peste patru decenii de existenţă, lupta cu cenzura comunistă, emigrarea ilegală în vestul Europei, 35 de artişti care au făcut parte din formaţie şi o muzică greu de egalat.
Stilul descris de trupă: "sinteză organică şi convingătoare între folclorul arhaic românesc şi muzica modernă, cu formule "unplugged" de chitare electrice şi acustice, vioară şi instrumente de suflat, pînă la combinaţii de formula "rock" (chitare electrice, tobe , percuţie, bas) cu coruri şi orchestre simfonice".
Phoenix a luat fiinţă în 1962 la Timişoara, sub numele de "Sfinţii" şi a câştigat în vara aceluiaşi an locul II al unul concurs naţional al şcolilor din ţară. Nicu Covaci dă numele de "Sfinţii" trupei, ca o replică ironică la faptul că membrii trupei erau în fapt nişte "draci".
Nu durează mult şi cenzura comunistă îi reperează pe artişti, care sunt nevoiţi să îşi schimbe numele în "Phoenix", pe motiv că vechea denumire propaga misticismul.
Perioada 1965 – 1967 le aduce băieţilor un succes destul de mare pentru a atrage atenţia comuniştilor, care consideră că cea mai bună metodă de a controla trupa este de a le da posibilitatea să se dezvolte, sub aripa lor. Urmează astfel câteva turnee prin ţară, premii şi albume precum "Muguri de fluier" sau "Cantafabule".
Concertul din 1974 de la Sarmisegetuza declanşează însă mânia comuniştilor şi un an mai târziu Nicu Covaci este luat de miliţie şi interogat în baza unor acuzaţii false timp de două săptămâni. De origine germană, vocalistul Phoenix-ului renunţă la cetăţenia română, pleacă în Olanda şi se stabileşte la Amsterdam.
În 1977, Covaci se întoarce în ţară după membrii trupei pe care îi scoate din ţară în boxele Marshall, cu difuzoarele scoase, şi îi duce în Germania. Aici trupa înregistr
