Ciobanescul alb elvetian se adapteaza in orice mediu si se simte la fel de bine intr-un apartament ca si intr-o curte. Din cele spuse de chinologi, ciobanescul alb elvetian este un animal extrem de jucaus. Desi ciobanescul alb si cel german au, in mod cert, un punct comun de plecare, intre aceste rase au aparut, cu timpul, serioase diferente de morfologie, datorate criteriilor diferite abordate in selectie. Fata de cel german este mai mare, crupa lui este aproape dreapta si mai lunga, iar cazurile de displazie sunt inca foarte rare. Cu spatele lui ferm si crupa dreapta, nu este predispus la displazie coxo-femurala, asa cum se intâmpla frecvent in cazul raselor de talie mijlocie si mare. Ciobanescul alb elvetian, fost „americano-canadian“, a fost subiect de aprigi dispute si tinta pentru acuzatii nedrepte. El este foarte jucaus, dar poate ramâne, la fel de bine, asezat calm la picioarele stapânului când acesta ia masa la restaurant. E un câine care vrea cu orice pret sa-i faca pe plac celui ce are grija de el, motiv pentru care poate fi dresat foarte usor. Nu este nevoie sa fie pedepsit, pentru ca are un instinct de dominare putin dezvoltat, spre deosebire de alte rase, si este ascultator pentru ca doreste sa-i faca placere stapânului. Este plin de temperament, fara sa fie nervos, stie sa-si demonstreze dragostea si fidelitatea fata de membrii familiei, fara sa fie agasant. In situatii neasteptate se arata mai degraba prudent si retinut, decât curios sau agresiv. Ciobanescul alb elvetian are nevoie de exercitii, ca orice alta rasa. Zilnic doua plimbari, la ore regulate, sunt suficiente. Si daca nu ramâne singur mult timp, totul este in regula. Pentru a-i pastra frumusetea parului, este indicat sa fie periat zilnic. Chiar daca este alb, nu se murdareste prea usor si pare ca se curata singur de murdarie. Este inzestrat de natura cu o sanatate de fier. Ciobanescul alb el