In ultimii doi ani, Sorin Adam Matei a ajuns la o neasteptata notorietate, dupa ce a publicat volumul Boierii mintii. Intelectualii romani intre grupurile de prestigiu si piata libera a ideilor (Editura Compania, 2004). Mai degraba citat decit citit, Sorin Adam Matei a avut parte de o receptare controversata, din pricina pasajelor sale anti-Patapievici, prin care autorul Omului recent era considerat „un produs al grupurilor de prestigiu“. Poate o cultura sa se lipseasca de „grupuri de prestigiu“? Ce efecte au aceste grupuri asupra vietii culturale romanesti? Sorin Adam Matei a absolvit Facultatea de Istorie a Universitatii Bucuresti in 1991, este stabilit in Statele Unite, unde si-a luat un masterat in relatii internationale si un doctorat in stiintele comunicarii, iar acum preda la Universitatea Purdue din Indiana. Interviul urmator a fost realizat la Bucuresti, acum citeva zile.
Sorin Adam Matei, te intorci in fiecare an in Romania. Ce-ti doreai, cel mai tare, sa gasesti schimbat, la nivel cultural?
In corpul culturii romane au aparut insule din ce in ce mai mari de autonomie si de independenta. Numai ca nu este depasita o mare problema: cultura romana este sustinuta de relatii personale structurate in coterii si „grupuri de prestigiu“ ce distorsioneaza fluxul cultural. Putem sesiza lucrul acesta in primul rind in modul in care se comunica in cultura romana. Comunicarea se face pe un model mental si institutional de secol al XVIII-lea, un model al saloanelor aristocratice. Revistele culturale din Romania sint colectii de scrisori de salon intre amici, pe modelul scrisorilor din societatile academice din Rennes, Lyon sau alte provincii culturale europene: X isi exprima o pozitie asupra unei probleme, Y raspunde s.a.m.d. Nu spun ca nu sint si exceptii intre revistele culturale; Observator cultural incearca sa depaseasca disputele de clan, revista 2
