De la obezitate, consum de droguri si pana la tendinte sinucigase, toate apar din cauza unui singur lucru - disparitia mesei in familie. O spun toate cercetarile sociologice facute in ultimii zece ani.
Mama are sort de bucatarie si margele la gat, tata poarta pulover peste camasa si, ocazional, cravata. Servetelele stau impecabil aliniate langa farfurii, hainele copiilor sunt calcate si scrobite. Aburii se ridica din oala cu supa si chiar si cainele asculta atent la ceea ce se vorbeste intre doua inghitituri.
Este cel mai important moment al zilei - cel in care inteleptii "tribului" impart din inteligenta lor copiilor. Aici sunt perpetuate traditiile, invataturile, este masa confesiunilor, a conspiratiilor, a secretelor unei familii. E un sanctuar.
Masa luata cu parintii este singura care reuseste sa ancoreze familia chiar si in serile in care nimeni nu vrea sa vorbeasca, fiecare ar vrea sa fie in cu totul alta parte, iar mancarea nu este chiar cea mai delicioasa. "Acestea sunt serile in care toti impart acelasi spatiu care le da siguranta, spatiul in care niciunul nu se simte incomod, timid sau rusinat atunci cand isi expune ideile", explica psihologul Laura Sorea.
Este un obicei care dezvolta cel mai bine abilitatile sociale ale unui copil, sustin oamenii de stiinta de la CASA (National Center on Addiction and Substance Abuse), de la Columbia University. Ei cred ca aceste conversatii de la masa sunt ca un vaccin impotriva unei societati prea grabite.
Si institutul Archives of Family Medicine sustine ca cina este cea care stabileste identitatea si cultura unei familii si, in extenso, a unei societati. Iar copiii sunt incantati de ideea de a manca la aceeasi masa cu parintii si aceeasi mancare cu a parintilor, in ciuda aparentelor. "Ne-am pierdut in ideea ca adolescentii vor individualitate, ca sunt satui de familiile lor si c