Nu este întâmplător faptul că în ţara Cartaginei, tocmai un român a jucat un anumit rol, unul de altfel foarte puţin cunoscut dacă nu chiar pe de-a-ntregul necunoscut pe meleagurile sale de obârşie. Cine vizitează astăzi Tunisia, ia cunoştinţă de existenţa unei frumoase localităţi de litoral, Hammamet, în care o instituţie numită Centrul Cultural Internaţional găzduieşte diferite manifestări între care şi un festival de teatru. Aproape 70 km despart ceea ce a mai rămas din vechea rivală a Romei - respectiv tocmai ruinele oraşului roman Cartagina - de fosta vilă a unui aristocrat român bogat, devenită proprietate a statului tunisian şi, în această calitate, sediu al instituţiei amintite. Din fericire, toate ghidurile turistice ale Tunisiei, precum şi numeroase site-uri de Internet relative la acest subiect, menţionează pe George Sebastian şi încântătoarea sa vilă care a stârnit o puternică admiraţie din partea arhitectului Frank Lloyd Wright.

Persoana lui George Sebastian este însă învăluită în numeroase mistere şi ar fi încă necesare cercetări pentru a lămuri spectaculoasa sa biografie. Mărturisesc că nu auzisem de el până când fostul diplomat Alexandru Ghika (1914-2001), preşedintele Casei Româneşti din Paris, nu mi-a atras atenţia asupra lui, ca şi asupra unei alte prezenţe româneşti din spaţiul mediteranean: Ioana Ghika-Comăneşti, proprietara vilei Gamberaia de lângă Florenţa. Care era legătura dintre aceste trei personaje? Pentru a înţelege cadrul istoric şi genealogic trebuie rememorată o ramură moldovenească a numerosului neam domnesc al Ghiculeştilor, cea supranumită Brigadier, care a dat în-

tr-o singură generaţie, trei fraţi diplomaţi: Alexandru, Emil şi Grigore Ghika. Cu toţii au fost în jurul anului 1900, miniştri plenipotenţiari în diferite capitale însemnate: Grigore Ghika (1847-1911) - presupusul bunic al lui George Sebastian