Acest lucru creşte costurile, care ar fi fost mult mai mici dacă deponeul ar fi fost construit mai aproape de oraş.După toate aparenţele, consilierii judeţeni au optat deja pentru varianta Acest lucru creşte costurile, care ar fi fost mult mai mici dacă deponeul ar fi fost construit mai aproape de oraş.

După toate aparenţele, consilierii judeţeni au optat deja pentru varianta Ghizela. În urma unor calcule economice şi tehnice, rezultatul pare să fie destul de clar. Costurile vor fi mai mici, căile de acces sunt mult mai uşor de amenajat, iar stratul de argilă, care împiedică infiltrarea gunoaielor în pânza freatică, este mai mare la Ghizela. Surpriza ar putea veni de la unul dintre consilierii judeţeni, care susţine amenajarea a două deponee, şi la Ghizela, şi la Ghilad. Propunerea sa nu are însă prea mult şanse, în condiţiile în care costurile şi efortul ar fi mai mari.

Investiţia, care se ridică la aproximativ 40 de milioane de euro, se va face cu bani de la Banca Mondială, dar şi cu participarea locală. După estimările consilierilor judeţeni din Comisia economică, deponeul nu va fi funcţional mai devreme de anul 2008. Tot atunci va fi închisă şi groapa de gunoi de la Parţa, considerată o adevărată bombă ecologică.

Gunoiul îi scapă de sărăcie

Pentru localnicii din Ghizela, gunoiul judeţului poate fi o mană cerească. Spre deosebire de alte localităţi, unde au avut loc revolte pe acest subiect, cei din Ghizela au strâns deja liste de semnături pentru a aduce gunoiul aproape de ei. Dacă proiectul va fi votat astăzi, deponeul va fi construit pe cele 60 de hectare de păşune din proprietatea Primăriei Ghizela. Pentru comunitatea locală, asta înseamnă încă patru miliarde lei vechi pe an, pe lângă o sută de milioane de lei vechi, cât este bugetul local. Lucrările de alimentare cu apă şi de canalizare sunt alte beneficii pentru localnici. Î