Cei care, poate, peste ani vor studia actuala guvernare vor constata ca anul 2006 a fost marcat de un model aproape matematic: de cate ori guvernul sau parlamentul a intrat intr-un blocaj, fie din incapacitatea de a se mobiliza, fie din lipsa de vointa politica pentru a face reformele necesare integrarii, presedintele a intrat in actiune fortand o iesire din impas. Asa s-a intamplat cu prilejul respingerii "ordonanteiDNA" in Senat, al inundatiilor si al reizbucnirii gripei aviare in primavara. Asa s-a intamplat si saptamana trecuta, cand Traian Basescu si-a impus autoritatea in cadrul sedintei de guvern si a obligat un Executiv reticent sa adopte proiectul legii privind infiintarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate. Ciocnirea ridicola de la briefing-ul de presa, cand purtatoarea de cuvant Oana Marinescu i-a taiat pur si simplu vorba ministrului Justitiei, incercand sa convinga presa ca aprobarea proiectului ar fi fost de fapt initiativa guvernului, a dat masura tensiunilor dintre presedinte si premier intr-o chestiune vitala pentru integrarea europeana. Monica Macovei nu s-a lasat insa data deoparte si a tinut sa precizeze ca adoptarea proiectului atat de controversat s-a datorat sefului statului. Ca si in cazul ordonanteiDNA, presedintele a acceptat un compromis pe care ministrul Justitiei il refuza cu incapatanare: ANI nu va mai monitoriza declaratiile de avere si interese ale rudelor demnitarilor si parlamentarilor pana la rudele de gradul IV, ci se va opri la rudele de gradul I, cum a cerut UDMR. Soacrele, verii, cumnatii si unchii vor putea, asadar, sa fie folositi drept paravan pentru averile dobandite pe cai dubioase. Totodata, inspectorii ANI vor avea mai putina putere decat in proiectul initial. Chiar si asa insa, ei vor putea evidentia contradictiile dintre declaratiile oficiale si averea reala a politicienilor. Odata facute publice, aceste