Vara este, potrivit unor inveterate obisnuinte, sezonul "descalecaturilor" falangelor artistice din provincie in Capitala. Vacantele cu lentori caniculare si iz de peste in minciocuri la margine de ape videaza galeriile bucurestene de zelul exhibitionist al protagonistilor locali, creand un soi de "stagiune estivala" ad-hoc. Spre norocul si bucuria filialelor din tara, ca si al unor grupuri de tineri intrunite sub acelasi imbold al intentiilor de a-si etala pe o simeza centrala stradaniile de peste an! La Galeria "Apollo" de pe esplanada Nationalului si-au desartat desagii "plaiesii" pictori, graficieni si sculptori de sub Pietricica Neamtului. Oaspeti rari, altfel, pentru amatori de arta bucuresteni, artistii nemteni (doar 20 dintre ei de asta data) n-au precupetit nimic pentru a demonstra ca autoritatea staturii lor artistice nu-i mai prejos de cea a puternicelor filiale moldovenesti din vecinatate - Iasiul si Bacaul. Macar si pentru implinirea acestui orgoliu platonic, drumul lor la Bucuresti s-a cuvenit a fi facut.

Care ar fi atuurile acestei grupari artistice, asa cum par ilustrate in conceptul expozitional de la "Apollo"? In primul rand, tineretea spirituala a rostirii lor plastice. Si valoarea relativ-apropiata a operelor expuse. In ciuda eterogenitatii, ca si a numarului redus de lucrari reprezentative pentru fiecare artist (doua sau trei), se distinge cu pregnanta in expozitie un vivant suflu contemporan al expresiei plastice. Aceasta vibratie sensibila a "timpului prezent" domina oferta nemteana, dar nu intr-o gesticulatie a complezentelor stilistice, ci prin asumarea convingator individualizata a tendintelor pozitive si constructive din arta contemporana. Nu mimetismul fad sau emfaza experimentalista ii tenteaza pe artistii moldoveni care expun la "Apollo", ci expresia curata si decenta a gandirii lor plastice, lucrul bine mestesugit si imp