O scrisoare cu adresă incompletă
Într-o zi din toamna anului 1928, soseşte pe adresa poştei berlineze un plic pe care scria (în limba germană): Domnului Profesor Albert Einstein, Descoperitorul Teoriei Relativităţii, Berlin, Germania. Nu i-a fost greu poştei din Berlin să completeze adresa: Haberlandstrasse 5. Expeditorul, Melania Şerbu, Breiter Bach (Valea Largă) 4, Braşov, România, se adresa lui Einstein în limba germană.
Melania Şerbu (MS) avea atunci 19 ani. Citise nuvela "Sărmanul Dionis" a lui Eminescu în anul 1926 iar despre teoria relativităţii restrânse (propusă în anul 1905) aflase dintr-o relatare publicată în anul 1928, în revista "Realitatea ilustrată". în scrisoarea către Albert Einstein (AE), MS îl informează pe savant despre faptul că în nuvela "Sărmanul Dionis" a celui mai important scriitor român, Mihai Eminescu (ME), apar aspecte ale relativităţii timpului şi spaţiului şi se întreabă dacă nu cumva acestea ar putea fi puse în legătură cu ideile lui AE din teoria restrânsă a relativităţii. în această ordine de idei, MS se referă chiar la primele rânduri ale nuvelei, pe care i le explică savantului. Să le amintim: "...şi tot astfel, dacă închid un ochi văd mâna mea mai mică decât cu amândoi. De aş avea trei ochi, aş vedea-o şi mai mare, şi cu cât mai mulţi ochi aş avea, cu atâta lucrurile toate dimprejurul meu ar părea mai mari. Cu toate astea, născut cu mii de ochi, în mijlocul unor arătări colosale, ele toate în raport cu mine păstrându-şi proporţiunea, nu mi-ar părea nici mai mari, nici mai mici de cum îmi par azi".
La Braşov soseşte o scrisoare
de la Einstein
La 9 octombrie 1928, AE îi răspunde lui MS (tot în limba germană): "Mult stimată domnişoară Şerbu, înţeleg că v-a căzut în mână o lucrare de popularizare a teoriei relativităţii care ati
