- Diverse - nr. 137 / 14 Iulie, 2006 Existau, dupa cum se vede, toate premisele pentru a trece intr-o noua faza, cea a "Operatiunii Duna", pusa la punct sub coordonarea lui László Kövér, ministru insarcinat cu supravegherea serviciilor secrete. Intr-o prima faza, aceasta prevedea sensibilizarea comunitatii internationale, dupa modelul care precedase declansarea operatiunilor militare din Kosovo si Serbia, in privinta "discriminarii" minoritatilor maghiare din fostele "provincii istorice", Voivodina si Transilvania, in domenii ca drepturile omului, folosirea limbii materne si invatamantul. In a doua faza, trebuia realizata acordarea dublei cetatenii maghiarilor din tarile limitrofe si crearea cadrului legal pentru obtinerea autodeterminarii interne. In o a doua parte, acelasi scenariu viza provinciile Félvidék, din sudul Slovaciei, si Subcarpatia, din Ucraina. La 26 si 28 iunie 1999, in statiunile Fonyod, respectiv Balatonszárzó, au avut loc reuniuni la care au participat reprezentanti ai grupului radical din Odorheiu Secuiesc (care ulterior vor infiinta Uniunea Civica Maghiara), ai Uniunii Maghiare Ardelene (organizatie notorie pentru actiunile ei revizioniste) si liderii maghiarilor din Voivodina. Discutiile s-au concentrat pe discutarea posibilitatilor de realizare a obiectivelor actiunii si a cadrului legal in care ar putea fi infaptuita, astfel incat, in cazul refuzului autoritatilor din Romania si Iugoslavia de a satisface cererile minoritatilor maghiare, Budapesta sa poata cere interventia tarilor occidentale, inclusiv prin intermediul NATO. Cu toate ca a fost sfatuit ca ar fi de dorit evitarea de tensiuni cu Romania, tara care a sustinut campania Aliantei, premierul Orbán a insistat pe aceasta idee. In urma unei vizite la Budapesta, la 14 iulie 1999, a secretarului de stat al apararii SUA, William Cohen, fostul prim-ministru Viktor Orbán a sustinut intr-o