să descopere o serie de vestigii arheologice, care, ulterior, s-au dovedit a face parte din cartierul sudic al cetăţii Callatis, aşa cum arăta el în epoca romano-bizantină (secolele IV - VII să descopere o serie de vestigii arheologice, care, ulterior, s-au dovedit a face parte din cartierul sudic al cetăţii Callatis, aşa cum arăta el în epoca romano-bizantină (secolele IV - VII d.Hr.).
Sunt mulţi cei pe care paşii îi poartă prin recepţia hotelului din Mangalia. Puţini sunt însă cei care ştiu că alegerea unei gresii de culoare mai deschisă în anumite zone ale sălii de primire a turiştilor n-a fost doar un moft al proiectanţilor: culoarea mai deschisă a gresiei marchează, de fapt, zidul cetăţii Callatis. Potrivit Corneliei Boantă, director executiv al Centrului de Afaceri "Marea Neagră" din cadrul hotelului, arheologii veniţi la Mangalia, în 1993, au scos la lumină, prima dată, părţi dintr-unul din cele şapte turnuri ale cetăţii Callatis: turnul de pe latura de sud-est.
Sistem complex de canalizare, în secolul IV d.Hr.
Cercetările au continuat până în 1995, dovedind că la subsolul hotelului - acolo unde se intenţiona să se facă fie o piscină, fie un tunel către mare - se află o bucată din cartierul sudic al cetăţii romane. Turiştii pot vedea astăzi cu ochii lor că respectivul cartier era străbătut de o stradă principală, lată de câţiva metri, pavată cu dale cioplite din calcar. La rândul ei, strada cu pricina era prevăzută cu un canal de scurgere colector, de un metru adâncime şi un metru lăţime, în care se deversau alte canale mai mici, ce veneau din clădirile sau curţile interioare aflate la nord sau la sud de strada principală. Aşadar, în secolul IV d. Hr., cetatea Callatis beneficia de un complex sistem de canalizare, semn că aceia care au trăit în antichitate se mândreau cu o viziune modernă şi înaintată cât priveşte "planul de urbanis