In Statele Unite, presa a fost in ultimele luni acuzata de atentate la siguranta nationala pentru ca publica adevaruri inconfortabile pentru Casa Alba.
Saptamana trecuta am vazut cum in Romania presa scapa nevatamata dupa ce publica o gogorita cu potentialul de a destabiliza sistemul bancar.
Pe la inceputul saptamanii trecute, vuiau ziarele si televiziunile cu vestea unui jaf bancar „mare cat un FNI”, avand la baza imprumuturi garantate cu bilete la ordin emise de o banca falita din America.
Intre altele, s-a vehiculat ideea ca mai multe banci romanesti, precum Raiffeisen, acordasera credite in baza acelor bilete, generand astfel fraude de miliarde.
Toate ziarele si mai multe televiziuni au preluat informatia fara atributii clare, citand surse anonime din DIICOT.Frauda in cauza s-a fasait rapid cand Banca Nationala a confirmat ca, de fapt, nicio banca din sistemul financiar romanesc nu fusese devalizata sau afectata de cazul respectiv - niciun credit nu s-a dat in baza acelor bilete de ordin, depuse intr-o cutie de valori bancara.
Chiar daca presa a publicat vestea buna cu aproape aceeasi sarguinta cu care publicase „bomba” initiala, cazul a dezvaluit nu slabiciunile sistemului bancar, ci ale presei - amatorismul cras cu care a fost tratat un subiect ce putea degenera intr-o criza pentru banca nominalizata si depunatorii ei.
Surse precum Parchetul (de unde au plecat initial informatiile) au fost inghitite pe nemestecate fie din dorinta de senzational, fie din lipsa de profesionalism.
Toata tevatura ar fi putut fi evitata cu o minima doza de scepticism sanatos fara de care niciun jurnalist care se respecta nu-si poate face meseria. In folclorul din Vest al breslei, atitudinea in cauza e descrisa de zicala „daca mama iti spune ca te iubeste, verifica cu o a doua sursa”.
Noroc c
