In urma cu mii de ani, in Egipt, oamenii au descoperit ca prin fermentarea cerealelor se poate obtine o bautura buna la gust si hranitoare. Romanii au transformat licoarea intr-un cult si i-au consacrat monede de argint stantate cu simbolul orzului.
Triburile nomade au descoperit prepararea berii din apa si orz inainte chiar de a invata sa prepare painea, babilonienii cunosteau peste douazeci de metode de preparare a berii si au elaborat, la acea vreme, primul regulament al functionarii localurilor de profil. Primele "blonde" au aparut o data cu conservarea granelor.
In Tara Romaneasca, primele productii de bere dateaza de la inceputul secolului al XIX-lea, cand Johann Gotha a inaugurat, in 1809, la marginea capitalei, o mica fabrica de bere, care a fost mistuita de flacari in timpul revolutiei de la 1821.
Traditie clujeana
La Cluj, incepand din anii 1360, pe langa mestesugurile obisnuite ale vremii (croitori, cojocari, macelari etc.) apareau si berarii, care se constituiau intr-o bransa importanta a societatii. Inceputurile oficiale ale productiei de bere la Cluj dateaza din 1878, pentru ca, in anul 1929, intreprinderea "Fabricile de bere Unite din Cluj" sa inceapa sa scrie istoria locala in acest domeniu.
O inscriptie a anilor 1571, descoperita de istorici, demonstreaza insa echilibrul cu care societatea privea timpul liber petrecut in carciumi.
Cu o traducere aproape exacta, inscriptia din Piata Unirii numarul 21 spune ca "Natura ne-a dat carciuma ca sa ne petrecem timpul liber, nu sa ne facem in ea o casa". Acest obicei al societatii, de a petrece putin in fata unui pahar de licoare, s-a perpetuat.
Foarte repede, la Cluj beraria a devenit o "institutie" si, mai ales, un punct important de intalnire al politicienilor, oamenilor de teatru sau al ziaristilor. Treptat, s-a creat si un limbaj specific. Celebru
