Banii trimisi familiei de romanii plecati sa munceasca in strainatate au efecte negative asupra indicilor inflatiei, dar pozitive asupra standardului de viata al beneficiarilor. 5,6% din PIB-ul anului 2005 a provenit din aceasta sursa ("remitante"). 40% din banii trimisi din strainatate ocolesc canalele oficiale de transmitere.
Pe cont propriu, M.N. admite ca ar fi continuat sa traiasca de la o zi la alta, blocat intr-o serie de slujbe ce ii aduceau putin peste salariul minim pe economie - in sase ani, el a lucrat intr-o brutarie, pe un santier, ca sofer pentru un depozit si supraveghetor la o sala de Internet in Bucuresti.
Dar banii primiti de la mama lui, plecata din 2002 la munca in Spania, l-au ajutat atat sa isi mareasca venitul, cat si sa munceasca din placere. In urma cu doi ani, el si-a deschis din banii economisiti o firma ce ofera conectare la Internet - in luna iunie, reteaua numara 200 de abonati.
Banii primiti, intre 150 si 350 de euro la inceputul fiecarei luni, provin din cei aproximativ 1000 de euro pe luna castigati de mama sa ca menajera.
"Am facut o investitie in retea, sa zicem, dar nu am bani pusi deoparte, daca maine reteaua dispare, ma intorc la aceeasi situatie de acum cativa ani", spune M.N., 31 de ani.
"Nu stiu ce fac cu banii", adauga el in apartamentul sau modernizat, dar plin de cabluri, piese de calculator si zumzetul neincetat al serverelor de retea. In ultimii ani, M.N. si-a modernizat apartamentul, de la instalarea unui aparat de aer conditionat, pana la gresie, termopan, masina de spalat si o serie de alte produse electrocasnice.
M.N. nu este singurul roman ai carui bani primiti de la rudele plecate la munca in strainatate se duc pe nerasuflate.
In 2005, au intrat in tara 4,14 miliarde de euro, potrivit datelor Bancii Nationale, adica 5.6% din produsul
