Pitici, cascaval, miere, ro-sii autohtone si struguri din tari calde, hamace fa-cute in Dambovita si oale albastre de Corund, iconi-te si jucarioare aduse di-rect din angroul Europa, toate-s de gasit in imensul bazar in care s-a transformat marginea drumului ce du-ce de la Bucuresti spre Brasov. Tarabe, tarabioare, pancarte cu oferte si marfuri dintre cele mai pestrite. "Vadul de la sosea" e mai populat de comercianti decat de producatorii autohtoni, care-si scot pe la porti ceea ce produc in gradina. Comerciantii recenti vin din alte zone si isi desfac marfurile pe un petic de trotuar inchiriat pe marginea DN1.
Constantin Becu e unul dintre ei. Fost profesor de desen, barbatul s-a lasat de meserie si de sase ani face pitici de gradina. Nu e singurul din zona, dar e cel mai mare producator. "Am aflat de industria asta de la fiul meu din Germania, care mi-a vorbit de o familie de nemti care detine monopolul pe pitici acolo. Mi-am zis ca, avand casa la sosea, poate fi un mare atu, daca va fi sa intru si eu in afacerea asta - adica sa am aici si atelierul, dar si punctul de desfacere", spune mesterul piticar. Constantin Becu face acum peste 400 de modele de pitici si castiga cam 1.500 de lei noi pe luna. "Unii opresc din curiozitate, altii chiar cumpara, mai un cadou pentru un botez, ba pentru o nunta, ba cereri de ornamente pentru gradini de vara si restaurante. La cativa kilometri are un punct de desfacere si fiul meu. Si lui ii merge bine", conchide Becu. La trei kilometri de atelierul lui Becu, tanti Virginia vinde si ea piticanii. Are modele mai putine si clienti mai deloc. "Cred ca in doua-trei luni inchidem, pentru ca nu mai merge ca acum patru ani, e concurenta mult mai mare", spune reticenta femeia care se teme sa mai dea interviuri dupa ce in urma cu un an, dupa o campanie a unei televiziuni despre cum se fac banii pe DN1, s-a trezit cu "n" controal
