meu - un regizor tânăr, absolvent al Facultăţii de Înalte Studii Cinematografice din Praga (FAMU) - mă ajută să înţeleg felul în care cehii îi privesc pe românii pripăşiţi la ei în meu - un regizor tânăr, absolvent al Facultăţii de Înalte Studii Cinematografice din Praga (FAMU) - mă ajută să înţeleg felul în care cehii îi privesc pe românii pripăşiţi la ei în ţară.
Fanfara Ciocârlia detronează manelele
Recent, s-a desfăşurat în buricul capitalei Cehiei festivalul "Respect", o suită de evenimente "de club", o secţiune importantă fiind dedicată muzicii ţigăneşti. Formaţii din Bulgaria, România, Ungaria au fost invitate să încânte audienţa locală. Pentru cele patru zile ale festivalului, cehii au scos din buzunar în jur de 25 de euro pentru un bilet şi au umplut până la refuz sălile, dansând de mama focului pe ritmurile ţigăneşti. Au cântat pentru cehi (nu pentru românii din diaspora, cum se obişnuieşte) Fanfara Ciocârlia din Zece Prăjini şi Taraful Haiducilor din Clejani. La astfel de concerte, manelele sunt prohibite!
Puţine ştiri despre cultura română
"Dacă cineva ţipă pe stradă, atunci sigur este român", îmi spune Nicolae Tănase, care se gândeşte cu părere de rău la reacţia cehilor care află că este român: "Aoleu, săracul de tine!". Indiferent de masteratele şi diplomele pe care le poartă în servietă, imaginea românului din Cehia este asociată - inevitabil - cu cea a copiilor străzii şi a ţiganilor. Din zona în care locuieşte - un mic cartier de germani bogaţi (şefi la BMW sau Mercedes) - spectrul social se vede, poate, cel mai bine. "În Cehia am aflat ce înseamnă xenofobia. Faţă de ţigani, în primul rând. Pe de altă parte, cehilor le place numai muzica ţigănească. Paradoxal, când vine o formaţie de muzică ţigănească, ei dansează şi exclamă: ce muzică extraordinară!". Nu cunoaşte prea mulţi români în Praga. A auzit că exis
