Dobanzile in crestere, din SUA si din Uniunea Europeana, atrag capital. In pietele emergente, numerosi investitori isi fac bagajele.

Au plecat si de la noi investitori. Speriate, multe voci s-au trezit rostind: "S-a mers prea departe cu liberalizarea contului de capital si uite, acum, ne trezim ca fuge capitalul din tara". Cand incep sa contabilizeze, aduna laolalta si evaziunea fiscala, si banii spalati, si banii scosi in valize si pun totul in contul liberalizarii capitalului. Fara sa-si mai aduca aminte ca si in anii in care contul de capital era incuiat cu sapte lacate, fiind prevazut si cu sistem de alarma, bugetul tot era furat, tot se spalau bani, importante sume in valuta erau plimbate cu valizele. Fiindca astfel de fenomene

n-au nici o legatura cu statutul contului de capital: daca e incuiat sau descuiat. Mai mult: n-au nici o legatura cu contul de capital. Ele tin de economia necontabilizata.

Cat priveste liberalizarea contului de capital, circuitele se misca in dublu sens: banii nu doar ies din tara, ci si intra. Am vazut chiar ce n-am crezut ca se va intampla vreodata: ies mai putini bani decat vin in tara. Un fapt e cert insa: acolo unde banii nu sunt lasati sa iasa, nici nu vin.

Liberalizarea totala a contului curent, apoi liberalizarile treptate ale contului de capital au produs efecte benefice. Piata interna e continuu alimentata cu valuta.

Multi ani, inainte de liberalizarile contului curent si ale celui de capital, Banca Nationala nu avea capacitate de interventie, in primul rand din cauza ca rezerva valutara era restransa. Astazi, are o rezerva importanta, agonisita printr-o politica rationala. BNR acumuleaza continuu valuta si emite in schimb lei, pe care ii arunca pe piata, fiind apoi nevoita sa absoarba leii, pentru ca economia nu e capabila sa-i absoarba ea, in afaceri si investitii. Normal, Banca Nationala i