Procedurile rigide ale instituţiilor financiare internaţionale, exproprierile, dar şi construirea propriu-zisă a unui tronson de autostradă fac ca, în România, realizarea unui proiect de Procedurile rigide ale instituţiilor financiare internaţionale, exproprierile, dar şi construirea propriu-zisă a unui tronson de autostradă fac ca, în România, realizarea unui proiect de infrastructură să se întindă pe cel puţin şase ani. Din acest motiv, se simte nevoia unei noi abordări în materie de mari proiecte, care ar putea uşura semnificativ treaba autorităţilor, crede Radu Berceanu, ministrul transporturilor. Formula concesionării are deja acceptul Uniunii Europene şi va fi aplicată, pentru început, pentru tronsonul rutier Ploieşti-Focşani, parte a Coridorului IX pan-european. Dacă acest proiect va fi un succes, ideea concesionării se va aplica şi în cazul altor proiecte, cum este Gara de Nord. - Domnule ministru, de ce în alte ţări europene construirea de autostrăzi merge "şnur", în timp ce România are mari probleme la acest capitol? - În primul rând, trebuie respectate procedurile rigide ale instituţiilor finanţatoare, care sunt obligatorii. Dacă ţinem cont şi de faptul că exproprierea terenurilor necesare durează trei ani, iar un tronson de 30-40 de kilometri se face în trei ani, rezultă şase ani. Asta, dacă nu vorbim şi de faptul că firmele de construcţii care lucrează la lucrările de infrastructură s-au obişnuit să le finalizeze cu întârziere. - În această situaţie, v-aţi gândit la o soluţie? - Concesiunea este cel mai bun instrument pe care îl avem la dispoziţie, mai ales că avem şi legislaţie. Este o noutate şi pentru noi, dar şi pentru firmele care se vor implica în astfel de proiecte. Un fel de concesionări s-au mai făcut în România, dar acelea erau de fapt încredinţări directe, aşa cum a fost în cazul Bechtel. - Unde veţi aplica această formulă? - Ne gândim,