Piaţa vinurilor româneşti, estimată la o valoare de circa 350 milioane de euro, este sufocată în ultima perioadă de importurile masive din ţări precum Franţa, Republica Moldova, Italia, Piaţa vinurilor româneşti, estimată la o valoare de circa 350 milioane de euro, este sufocată în ultima perioadă de importurile masive din ţări precum Franţa, Republica Moldova, Italia, Germania, Ungaria, Spania, Portugalia şi chiar Argentina. Concret, de la un volum de 490 de tone, reprezentând importuri în perioada ianuarie-aprilie 2005, în perioada similară a anului în curs s-a ajuns la o valoare record de 17.987 de tone. Evoluţia comerţului internaţional cu vinuri a fost atât de dinamică, încât, în primele cinci luni ale anului, importul este cu 165,66% mai mare decât exportul. Dacă în primele patru luni din 2005 exportul de vinuri româneşti în ţări ca Germania, Marea Britanie, SUS, Estonia sau Italia a ajuns la un total de 13.730 de tone, anul acesta cantitatea s-a redus considerabil, ajungând la doar 6.343 tone. Rodica Căpăţână, preşedintele Asociaţiei Exportatorilor şi Producătorilor de Vinuri din România (APEV), susţine că cererea tot mai mare de vinuri de import se justifică prin preţul destul de ridicat al produselor autohtone. "Suntem mai scumpi decât Europa, pe de o parte, pentru că avem producţii foarte mici la hectar, dar şi pentru că avem suprafeţe viticole reduse", ne-a declarat Căpăţână. Producţia autohtonă este pusă în pericol şi de practica încetăţenită de a importa vin vrac ce este îmbuteliat apoi în România. Căpăţână apreciază că produsele contrafăcute ocupă în prezent circa 50% din piaţa totală. Situaţia se va menţine destul de albastră pentru producătorii autohtoni de vinuri şi după aderare. "Producătorii europeni vor veni direct în România fără să mai apeleze la intermediari. Vor veni cu preţuri reale, şi nu manipulate de importatori", ne-a declarat Că