Un sistem de educatie viciat va da o natiune de perdanti. Stiti care este, pana la urma, lucrul cel mai ingrijorator in toata povestea tentativei de frauda de la examenul de titularizare? Acela ca incercarea de furt nu mai mira pe nimeni. Ca a devenit un fapt divers. Doar peste tot se fura, nu?
Imaginati-va ce s-ar intampla daca intr-o tara ca Franta, unde examenul national de bacalaureat este ceva de-a dreptul sacrosanct, subiectele ar deveni marfa accesibila in schimbul a cateva sute sau mii de euro - ori chiar sume cu mai multe zerouri! O intreaga natiune ar fi socata si demisia ministrului educatiei ar fi considerata cu totul si cu totul nesatisfacatoare.
Sau v-ati putea gandi vreodata ca in universitati din Statele Unite ori Marea Britanie cineva ar putea sa-si permita macar sa se gandeasca la o smecherie, riscand astfel sa naruie prestigiul cladit in secole?
Credeti ca in sistemul german, cu multiplele sale libertati de optiune pentru elevi si studenti, pot avea loc macar cele mai mici suspiciuni? Nici vorba! Pur si simplu, marile natiuni stiu sa aiba grija de viitorul lor.
Reforma necesara a scolii romanesti, de la nivelurile de baza pana la cele din zonele cu aer rarefiat, reprezinta de ani intregi un subiect fierbinte. De cum preia portofoliul, fiecare ministru cauta sa-si impuna propria viziune si dezbaterile se reiau, iar si iar. Putem vorbi insa la infinit despre organizarea ciclurilor de studii sau despre modalitatile de admitere in licee si facultati.
Putem decide chiar ca, incepand de maine, sa dam invatamantului nu 4 la suta din PIB, cat spune legea, ci 10 sau 20 la suta. Putem, la urma urmelor, sa importam cei mai buni ministri ai educatiei din Europa si sa-i angajam pe post de consilieri pe unii dintre cei mai celebri universitari de pe continent si de peste Ocean.
Ei bine, tot n
