- Diverse - nr. 140 / 19 Iulie, 2006 In anul 1931, sociologul american W. J. Thomas formula urmatoarea teorema, care de atunci ii poarta numele: "Daca oamenii definesc anumite situatii ca reale (chiar daca ele nu sunt adevarate, n.a.), in consecintele lor acestea se manifesta ca reale". Teorema lui Thomas arata ca semenii nostri sunt departe de a reactiona doar la situatiile obiective, ei reactionand si la semnificatiile pe care le atribuie unor situatii despre care pot fi convinsi ca sunt reale. O astfel de falsa definire de situatie sta la baza operatiunilor de manipulare, respectiv de dezinformare sau intoxicare. In sensul pe care il dau lucrarile de specialitate in domeniu, dezinformarea consta in manipularea opiniei publice in scopuri politice, folosind informatii tratate cu mijloace deturnate, iar intoxicarea, care vizeaza un grup restrans de factori de decizie, rezida in a furniza informatii eronate pentru a determina acel grup de a lua anumite hotarari favorabile celui care practica intoxicarea. Coroborarea mai multor date si informatii arata ca, in contextul unei lupte politice fara crutare - asa cum s-a prefigurat cea din Ungaria incepand cu 2005, anul dinaintea alegerilor generale din Ungaria, si primavara anului 2006 - alegerile s-au desfasurat in luna aprilie -, atat opinia publica din Romania si cat si cea din Ungaria, precum si clasa politica romaneasca au fost obiectul unui sir de dezinformari si intoxicari in vederea obtinerii unei anumite reactii care, la randul ei, sa fie folosita pentru manipularea electoratului ungar. Folosind un exemplu la indemana, cel al loviturilor de biliard, mecanismul acestei duble dezinformari a fost cel al trimiterii bilei in mantinela, de unde ricoseaza pentru a lovi o alta bila, care, in cazul unei lovituri bine calculate, intra in gaura. In cazul prezentat mai jos, mecanismul manipularii a constat in prima faza in