Noua lege a insolvenţei, solicitată de Uniunea Europeană pentru a însănătoşi mediul de afaceri românesc, intră astăzi în vigoare. Schimbările vizează simplificarea procedurii de declanşare a falimentului şi îl încarcă în schimb pe judecător cu obligaţia de a sesiza parchetul, atunci când suspectează că administratorii ar fi săvârşit fapte penale în administrarea societăţii.
"Sistemul juridic românesc nu prevede mecanisme eficiente pentru ieşirea de pe piaţă a operatorilor economici" – după această concluzie a raportului Comisiei Europene din 2004 era clar că vechea lege a reorganizării şi falimentului nr. 64/1995 trebuia schimbată. Aşa a apărut Legea nr.85/2006, privind procedura insolvenţei, în conformitate cu legislaţia europeană, care va intra în vigoare pe 21 iulie 2006, dar care promite să fie la fel de controversată ca precedenta.
Legea presupune multe schimbări de procedură, cea mai importantă fiind poate nou aprobata procedură simplificată de reorganizare financiară sau de declarare a falimentului. Tot pentru simplificarea procedurilor, legea redefineşte rolul judecătorului sindic care nu va mai avea rol activ cu privire la deciziile de ordin comercial, sfera lui de activitate restrângându-se de acum asupra sferei contenciosului şi a verificării legalităţii procedurii.
În acest fel va creşte responsabilitatea comitetului creditor şi prin îmbunătăţirea sistemului de vot, astfel încât să reflecte interesul creditorilor şi aceştia să se simtă protejaţi.
În plus, legea clarifică deopotrivă conceptul de reorganizare, planul putând prevedea fie restructurarea activităţii debitorului, fie lichidarea unor bunuri din averea acestuia, fie o combinaţie a celor două variante de reorganizare.
Noua lege are şi partea ei de controverse, conform ec. Todor-Soo Ignatie, asociat la S.C. Reconversie si Valorificare Active – Filiala Târgu-Mureş S