De la începutul anului şi până acum, în România au fost raportate circa 3.000 de tranzacţii care ridică suspiciunea de spălare de bani, fiind în joc sume de ordinul zecilor de milioane de De la începutul anului şi până acum, în România au fost raportate circa 3.000 de tranzacţii care ridică suspiciunea de spălare de bani, fiind în joc sume de ordinul zecilor de milioane de euro. Declaraţia aparţine Adrianei Popa, preşedintele Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB), care spune că grosul tranzacţiilor suspecte a rămas în sistemul bancar, la care se adaugă traficul de droguri şi cel de persoane. Ca o tendinţă nouă însă, în ultima vreme se remarcă "intensificarea fenomenului pe piaţa de capital", situaţie care necesită din partea CNVM o nouă viziune, axată pe "prevenirea şi depistarea din timp a vulnerabilităţii la risc", după cum a declarat Adriana Popa. Nicolae Fuiorea, purtătorul de cuvânt al oficiului, declară că suma de bani susceptibilă ar fi "spălată" în ultimii doi ani în România se ridică la un miliard de euro. Dacă vă imaginaţi că la oficiul amintit se lucrează cu tehnică de ultimă generaţie, aflaţi că raportările de către instituţiile obligate prin lege la aceasta nu se fac în sistem electronic, ci la ghişeu, cu discheta. De altfel, atât reprezentanţii notarilor, cât şi cei ai băncilor se plâng de costurile ridicate de timp şi de bani necesare pentru completarea acestor chestionare şi cer simplificarea procedurilor în acest sens. Anul trecut au fost condamnate pentru spălare de bani 11 persoane, decizia luată în cazul a două persoane fiind definitivă. În instanţe sunt acum 15 dosare, privind 39 de inculpaţi.

Cum decurge operaţiunea

Cei cu astfel de intenţii apelează la obligaţiuni multiple pe piaţa produselor derivate, nu neaparat în scopul de a câştiga ceva, ci pentru a pierde urma banilor, ne-a declar