Aflam ca iesirea la rampa de luni a celor trei liberali nemultumiti - Mona Musca, Theodor Stolojan si Valeriu Stoica - l-a infuriat atat de tare pe Ludovic Orban, incat acesta a cerut verificarea dosarelor lor la CNSAS.
Desigur, orice verificare este intotdeauna justificata, dar tot justificata este si intrebarea: oare daca cei trei nu ar fi exprimat critici publice la adresa conducerii PNL ar mai fi cerut seful lor ierarhic verificarea dosarelor? Sau recursul la CNSAS a devenit cumva o arma politica? Subiectul merita urmarit si dezbatut in aceasta vara a vrajbei politice ajunse la paroxism.
Privind lucrurile din perspectiva unei istorii recente, vom vedea ca problema este mai profunda si necesita solutii mai ample decat aceea care i-a venit acum in cap domnului Orban: de cate ori s-au aflat la putere partidele de centru-dreapta, de atatea ori au fost macinate de lupte interne.
Nu numai CDR s-a lasat sfasiata de rivalitati cand s-a aflat la guvernare, ci intreaga coalitie de atunci, in care nici PD nu se simtea bine ca partener loial, si nici partidele "romanesti" nu reuseau sa stabileasca o relatie de parteneriat real si sincer cu UDMR.
In plus, PNTCD s-a autodistrus sub povara razboaielor interne. Pe atunci, liberalii erau mai echilibrati si mai coerenti, dar nu ei detineau functia de prim-ministru. Astazi insa o detin si sunt supusi aceluiasi virus care pare sa macine orice partid de centru-dreapta in momentul in care accede la conducerea echipei guvernamentale.
O fi fatalitate, cum zice un personaj al lui Caragiale, o fi opera maestrilor diversiunii care au operat constant dupa 1990, or fi inconstienta si iresponsabilitatea liderilor politici - sau poate toate la un loc si inca ceva pe deasupra.
Cert este ca, indiferent cat de tare se vor supara liderii PNL, problemele partidului nu se limitea