Moaştele Sfântului Mare Mucenic Pantelimon, numit şi „Doctorul fără de arginţi”, vor poposi, pentru două zile, pe 26 şi 27 iulie, la Biserica de lemn din Timişul de Sus, lăcaş care poartă hramul acestui mare sfânt. Odoarele vor fi aduse din Bucureşti, de la parohia Precupeţii Noi şi, alături de credincioşi, vor fi însoţite şi de preoţii parohi Comănescu Marin şi Gheorghe Holbea. În seara zilei de 26 iulie se va începe o priveghere care va dura toată noaptea şi care se va încheia a doua zi, pe 27 iulie, cu Sfânta Liturghie. De dimineaţă se va sluji şi Sfânta Taină a Maslului. În tot acest timp, Sfintele Moaşte ale Sf. Pantelimon vor fi scoase spre închinare credincioşilor, care sunt invitaţi astfel la rugăciunea comună de ziua hramului bise-ricii din Timişul de Sus.

Pomenit la 27 iulie, Sfântul Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon a trăit în vremea împăratului Maximian Galeriu şi era originar din cetatea Nicomidiei. Tatăl său era păgân, iar mama sa creştină. Va primi numele de Pantoleon care înseamnă „cel în toate puternic ca un leu”. Iniţial a fost atras de învăţătura creştină, însă, după moartea mamei sale, începe studiul filozofic, devenind ucenic al unui mare doctor al vremii. Dumnezeu îi redescoperă adevărul dreptei cre-dinţe, făcându-l să-şi dorească cu ardoare Botezul în Hristos. Va primi numele de Pantelimon care înseamnă „cel cu totul milostiv”. Marele Pantelimon face minuni atât prin harul primit, cât şi prin tratamentele pe care le dă celor bolnavi. El şi-a împărţit toată averea săracilor şi deoarece nu primea plată pentru tratamentele pe care le făcea, este numit ,,doctor fără de arginţi”. Văzând puterea credinţei şi faptul că nu se lepăda de Hristos, împăratul Maximian porunceşte ca Pantelimon să fie supus unor chinuri groaznice, după care decide să-i fie tăiat capul. Când i-a fost tăiat capul mucenicului, nu a curs sânge, ci lapte, iar măslinul d