sunt mult mai stricte decât legislaţia existentă în acest moment la noi în ţară. În fiecare an, sunt aruncate în jur de 800.000 tone de baterii de automobile, 190.000 tone de acumulatori sunt mult mai stricte decât legislaţia existentă în acest moment la noi în ţară. În fiecare an, sunt aruncate în jur de 800.000 tone de baterii de automobile, 190.000 tone de acumulatori industriali şi 160.000 tone de baterii portabile obişnuite. Acestea conţin metale grele, precum mercur, plumb şi cadmiu, nocive atât pentru mediu, cât şi pentru sănătate. Acum, doar şase state membre respectă astfel de reguli. Până în 2012, România va trebui să colecteze 25 la sută din aceşti acumulatori şi 45 la sută în 2016.
Firmele vor alerga după bateriile vândute clienţilor
ţinta este însă foarte greu de atins, de vreme ce, în 2004, într-un program derulat într-un sector al Capitalei, s-au strâns doar 1.000 de kilograme.
Tot în 2004, în ţară au intrat 4.365 de tone de baterii şi acumulatori portabili, adică 181 milioane de bucăţi. Pe hârtie, planurile arată foarte bine. Prin legile care transpun directivele europene, producătorii şi importatorii sunt obligaţi să organizeze un sistem de gestionare a bateriilor şi acumulatorilor uzaţi. Ei trebuie să pună la dispoziţie, gratuit, recipiente pentru colectare, să preia, tot gratuit, bateriile şi să le depoziteze în spaţii special amenajate.
Comercianţii trebuie să accepte bateriile de la consumatori, care au, la rândul lor, responsabilitatea să păstreze şi să ducă bateriile şi acumulatorii uzaţi la locurile de colectare.
Noua directivă europeană impune reguli şi mai stricte. La doi ani după ce va intra în vigoare, în 2008, distribuitorii vor trebui să-şi recupereze bateriile şi acumulatorii, indiferent unde le-au plasat pe piaţă.
