americanilor faţă de nedecomunizarea serviciilor secrete a fost subliniată în mai multe rânduri. În perioada primelor două mandate ale preşedintelui Iliescu, 1990-1996, criticile vizau americanilor faţă de nedecomunizarea serviciilor secrete a fost subliniată în mai multe rânduri. În perioada primelor două mandate ale preşedintelui Iliescu, 1990-1996, criticile vizau menţinerea vechilor securişti în posturi-cheie, dar şi a sistemului fostei Securităţi, despre care s-a spus că s-ar fi metamorfozat în SRI şi SIE. De asemenea, americanii, dar şi oficiali din alte ţări occidentale, considerau că România masca, de fapt, continuarea supremaţiei Securităţii, de data aceasta moştenirea acesteia fiind preluată de nu mai puţin de nouă servicii secrete. De asemenea, după 1990, au existat multe exemple de faptul că foşti ofiţeri ai Securităţii continuau politica antioccidentală a regimului comunist.
Serviciile secrete, incompatibile cu NATO
În 1997, când preşedintele american Bill Clinton a venit la Bucureşti pentru a consola România pentru neprimirea în NATO, la hotelul Intercontinental, şeful Serviciului de Presă al Casei Albe le spunea jurnaliştilor veniţi de peste Ocean în Air Force 1 că România va intra în Alianţa Nord-Atlantică atunci când îşi va curăţa serviciile de informaţii. Chiar dacă România a intrat după câţiva ani în Alianţa Nord-Atlantică, criticile nu au încetat, cererea Washingtonului nefiind decât parţial pusă în practică. Pe diferite canale, aceste critici au fost transmise frecvent în ultimul an.
Adjuncţii SIE, schimbaţi după o acţiune comună cu americanii
La sfârşitul anului trecut, trei dintre adjuncţii SIE au fost schimbaţi din funcţie. "Toţi trei au fost securişti", spunea atunci Ion Mihai Pacepa, fostul nr.2 în spionajul extern până în 1978, când a cerut azil politic în SUA. Pacepa mai afirmă că aceştia au fost
