LA TREI luni de la inundaţiile catastrofale de pe Dunăre, în Dolj, apele nu s-au retras. Breşele de scurgere au fost atât de bine făcute, încât apa din localităţi nu mai are unde să se LA TREI luni de la inundaţiile catastrofale de pe Dunăre, în Dolj, apele nu s-au retras. Breşele de scurgere au fost atât de bine făcute, încât apa din localităţi nu mai are unde să se scurgă. Din aprilie, toata atenţia s-a îndreptat numai către Rast şi Bistreţ. Dar şi alte comune au fost aproape distruse de inundaţii. În Măceşu de Jos, comuna aflată la 20 kilometri de Rast, din cele 500 de case, în 290 a intrat apa. "De aici încolo a fost apă. Aici a căzut o casă, iar în alte curţi e încă apă", explică, precum un ghid, un angajat al primăriei. Măceşu de Jos s-a transformat într-o Mică Veneţie a Doljului. De-o parte a şoselei, apa bălteşte în curţi şi în grădini, pe când, de cealaltă parte, a apărut un adevărat lac, în locul în care, altădată, oamenii aveau culturi şi îşi trimiteau animalele la păscut.

MACESENII VOR O NOUA BRESA

Beciurile sunt pline de apă, la fel şi curţile, iar apa a infestat fântânile. Chiar şi acum măceşenii din vale depind de apa adusă de armată. "Nici nu putem să începem să refacem casele pentru că apa izvoreşte din pământ", spune Dorel Grigorie. Acesta, alături de toţi locuitorii cer crearea unei noi breşe în digul de la

Dunăre, astfel încât să scape definitiv de apa din comună. La inundaţii, în timpul nivelului maxim al apei din localităţi, s-a aprobat efectuarea unor breşe care să dea voie apei să se scurgă înapoi în Dunăre. Apa a curs până nu a mai putut trece de digurile magistrale spre breşele existente. Astfel, Măceşu de Jos, alături de Nedeia, Săpata, Cârna şi Plosca au rămas inundate pe partea dinspre Dunăre. "Dunărea este cu peste doi metri mai jos, ca nivel, dar apa nu părăseşte curţile. Prin breşele făcute, apa abia se mai scu