Pentru locuitorii de astazi ai satului Vlaici (Olt), aflat la circa cinci kilometri de drumul national Bucuresti-Pitesti-Slatina-Craiova, conacul "boierului Bogdan", cum ii spun batranii, mai pastreaza ceva din faima celui caruia i-a apartinut. Atat. Situata pe malul drept al raului Vedita, cladirea cu etaj, impunatoare candva, intra pentru totdeauna, in urma cu mai bine de o suta de ani, impreuna cu locurile pitoresti care o inconjoara, in istoria artei romanesti. Mai exact, aici au fost create mari capodopere semnate de Luchian, Ressu, Vermont, Iser, Artachino, Palady, Darascu, M.H. Maxy, Stefan Dimitrescu si multi altii. Aici, colectionarul-mecena Alexandru Bogdan-Pitesti (1871-1922), directorul si proprietarul ziarului "Seara", initia primele tabere de creatie din istoria artei romanesti. Si tot el, gratie marii pasiuni pentru arta, va fi fost intemeietorul primului muzeu de arta moderna. Numai ca peste numele lui s-a asternut uitarea. Asa cum peste colectia lui de arta, care numara peste 900 de titluri si pe care o dona, prin testament, statului roman, s-a asternut tacerea. Tacerea unei "ilegale si trucate licitatii" publice, cum nota Cezar Petrescu in 1924, desfasurata in graba, la doi ani dupa disparitia colectionarului, "printr-o intelegere a celor ce voiau sa puna mana pe tablourile a caror faima era cunoscuta", inserau jurnalele. "A fost un jaf, sau, daca va convine, o scena grotesca din Hala Vechiturilor", afirma Perpesiccius in presa anilor '24, cand oamenii de arta si cultura, artisti, jurnalistii celor mai importante publicatii, insasi publicul cunoscator au protestat vehement impotriva pierderii acestor valori.
"Colectia unui om sarac"
Opere de referinta pentru evolutia artei romanesti de la sfarsitul secolului al XIX-lea si din primele doua decenii ale celui urmator - semnate de Luchian, Tonitza, Pallady, Ressu, Cecili
