Europenii, printre ei şi românii, cred că bunele şi relele integrării vin de la Strasbourg şi Bruxelles În cuvântul său, parlamentarul Adrian Severin, a exprimat opinia că o privire critică asupra UE este justificată din perspectiva viitoarei aderări a României în această organizaţie, în cadrul căreia va trebui să se manifeste ca factor activ şi influent. În prezent, a spus Severin, UE nu a reuşit să-şi definească identitatea, să aibă o viziune asupra propriului viitor, care să-l facă pe omul de rând să vibreze la ideea europeană. Organizaţia nu dispune încă de o politică coerentă în materie de creştere, îndeosebi în plan economic, şi de integrare socială, de lichidare a disparităţilor sociale. UE întâmpină, de asemenea, dificultăţi în definirea unui sistem coerent de valori europene care să fie acceptate şi respectate de statele membre, ceea ce împiedică în mare măsură asigurarea unui echilibru instituţional. În egală măsură, absenţa unei identităţi în plan geopolitic se reflectă asupra politicii de vecinătate şi extindere a UE, creând confuzii în definirea politicii statelor de frontieră ale organizaţiei, inclusiv a României, care trebuie să distingă diferenţa dintre poziţia de "stat-tampon" şi "stat-avanpost". Organizaţia nu dispune, de asemenea, de mecanisme capabile să producă o imagine clară asupra procesului de extindere. Politica acesteia ar trebui, în viziunea lui Severin, să nu se limiteze doar la formularea unor criterii de aderare, considerate definitorii, fără a dispune de o strategie care să indice viitorilor membri nu numai că sunt sau nu dorite, în funcţie de îndeplinirea criteriilor de aderare, dar şi ce se aşteaptă de la ele, ce nişă ar urma să ocupe în cadrul organizaţiei. Din păcate, problema integrării noilor membri şi a statelor candidate a fost lăsată numai pe seama funcţionarilor, scăpând atenţiei politicienilor de anvergură. Absenţa unei asem