Anual, mii de absolvenţi ai liceelor mureşene, aleg calea exodului atunci când e vorba de continuarea studiilor. Cluj, Timişoara, Braşov, Sibiu, Bucureşti sunt centrele universitare spre care se îndreaptă, în bloc, acasă rămânând doar cei care aleg o carieră medicală şi cei care au fost declaraţi respinşi în alte părţi.

Spăşiţi, se întorc înspre universităţile din urbe, unde, cuminţi, vor avea parte de nişte ani ai studenţiei, trişti şi gri. Motivul principal pentru care absolvenţii noştri aleg alte centre universitare este chiar acesta. Altele sunt centre universitare, pe când în Târgu Mureş, freamătul studenţiei este inexistent. Nu există competiţie între universităţi, nu există locuri ale lor, în care studenţii să se poată întâlni şi comunica, oraşul e mic şi mort. Iar în ce priveşte cadrele universitare şi finalitatea unor eventuale diplome obţinute aici, ambele sunt la nivel calitativ foarte mic. Asta e ceea ce zic tinerii. Plus teama de a nu începe un an de studiu sub stigmatul desfiinţării secţiilor pe motive de rentabilitate. Dacă se mai aminteşte şi problema acreditării unor centre universitare mureşene, acreditare care va fi făcută doar peste câţiva ani, avem un tablou complet al unui eventul centru universitar atrăgător. Una peste alta motivele se adună şi tinerii studioşi bat în săptămâna preînscrierilor la facultate, drumurile ţării, cheltuind foarte mulţi bani. Nu am pomenit nimic încă de efortul financiar pe care majoritatea părinţilor vor fi nevoiţi să îl facă în cazul în care copiii lor vor fi admişi în universităţile patriei. Nici nu o voi face, cu toate că doar un procent de aproximativ 15 la sută din părinţii absolvenţilor din acest an se încadrează în eşalonul "bogaţi" sau în cel de "clasă mijlocie", adică părinţi care să îşi permit cu adevărat să plătească ani de zile o chirie, anii de studiu şi atât de necesarii bani de buzunar. Ceil