în perioada 10-15 iulie. Cei mai mulţi dintre cei chestionaţi se pronunţă pentru o retragere imediată, declarând că România nu a avut nici de câştigat, nici de pierdut ca urmare a în perioada 10-15 iulie. Cei mai mulţi dintre cei chestionaţi se pronunţă pentru o retragere imediată, declarând că România nu a avut nici de câştigat, nici de pierdut ca urmare a trimiterii de trupe în Irak.

Cu toate acestea, cei mai mulţi dintre subiecţii sondajului sunt de părere că retragerea trupelor româneşti ar afecta negativ relaţia cu SUA, neaducând vreo modificare în ceea ce priveşte relaţia României cu UE. În număr destul de mare, 41%, românii au sancţionat decizia CSAT de a respinge propunerea de retragere, considerând-o greşită.

În contextul în care o parte a ţărilor UE nu au avut trupe în Irak alături de SUA şi Marea Britanie, iar altele au avut trupe şi le-au retras deja sau măcar au fixat o dată a retragerii, cei mai mulţi din repondenţi, 28%, sunt de părere că România trebuie să-şi retragă imediat trupele din Irak, în timp ce doar 24% vor ca trupele româneşti să fie retrase odată cu cele ale SUA şi Marii Britanii. În favoarea unei retrageri mai rapide se pronunţă 19% din intervievaţi, care cred că România ar trebui să-şi retragă militarii până la sfârşitul anului curent, în timp ce 14 procente vor ca trupele româneşti să fie retrase până la finele anului 2007. Jumătate din cei care au răspuns sondajului BCS cred că retragerea va afecta negativ relaţiile României cu SUA, în timp ce 43% consideră că acest gest n-ar afecta în niciun fel relaţiile noastre cu UE.

Prezenţa trupelor în Irak - nici câştig, nici pierdere

Un procent egal de repondenţi, 21%, sunt de părere că România nu a avut deloc de câştigat, dar nici de pierdut, ca urmare a trimiterii trupelor în Irak. Doar 13% cred că decizia de a trimite militari români pe teatrul irakian a f