Directiva UE 2003/30/CE promovează utilizarea combustibililor regenerabili, pentru reducerea dependenţei de importul de energie şi scădere a emisiilor ce generează efect de seră România s-a angajat ca, până la data integrării, 2% din combustibilul folosit în transporturi să fie de provenienţă bio.

Până în 2010, procentul de biocombustibil folosit pe piaţa internă trebuie să ajungă la 5,75%, iar până în 2020 la 20%. Deocamdată, în România există numai un singur producător de biodiesel, la Baia Mare, dar multe alte investiţii sunt în derulare. O parte din ele promit să se finalizeze până la sfârşitul anului, astfel încât să putem asigura producţia pe care ne-am asumat-o, de 110.000 de tone. Potrivit estimărilor, potenţialul naţional de producţie ar fi de cinci ori mai mare. Biocarburanţii sunt produse extrase din plante şi apoi prelucrate, ce pot fi amestecate cu motorina şi benzina, rezultatul fiind un combustibil mai puţin poluant.

Între timp, Ministerul Agriculturii şi Ministerul Economiei şi Comerţului lucrează la o strategie naţională pentru încurajarea producţiei de biocombustibil. Andrei Gyemant, coordonatorul acestei strategii din partea Ministerului Agriculturii, spune că producătorii de rapiţă (planta cu ajutorul căreia se obţine biodiesel) vor avea subvenţii din două surse: pe de-o parte, sprijinul pe suprafaţă acordat după 2007 de Uniunea Europeană, de circa 40 de euro/ha, plus o subvenţie de la bugetul de stat, care ar putea ajunge la încă pe-atât. Biocombustibilul a sporit atractivitatea culturilor de rapiţă. Dacă în 2005 suprafeţele cultivate cu rapiţă au fost de 88.000 ha, în 2006 au ajuns la 180.000 ha, iar estimările pentru următorii ani vorbesc de 500.000 ha. Producţia estimată pentru acest an este de circa 200.000 t, din care mai bine de jumătate se exportă, în condiţiile în care încă nu există capacităţi interne de prelucrare. Pentru an