De cele mai multe ori este un privilegiu să locuieşti într-o casa istorică. Viaţa nu oferă oricui prilejul de a fi co-părtaş unui spaţiu în care auzi la tot pasul şoaptele trecutului.
Oraşul Sighişoara a fost generos din acest punct de vedere cu locatarii săi. Una din casele cu un trecut istoric interesant este cea cu nr. 26 de pe strada 1 Decembrie 1918.
O familie cu har
Familia Şipoş este locatara imobilului mai sus amintit. Mugurel Şipoş este preot greco-catolic la Moişa, hirotonisit în anul 1998. Este însă sighişorean get-beget. "Am făcut liceul în clădirea de vis-a-vis", spune Mugurel, arătând spre imobilul de dincolo de stradă.
Ioan Şipoş, tatăl lui Mugurel, este îndrăgostit de tot ceea ce înseamnă arta japoneză şi scrie aiku-uri de peste 30 de ani. Având talent şi-n artele plastice, el îşi susţine versurile cu desene adaptate fiecărui aiku în parte. Spre exemplu, versul "Vezi numai pace/ Nu zbucium şi durere/ În înflorire" este însoţit de imaginea unui cireş înflorit. "Piatra cunoaşte forma;/ Numai în sferă/ Se linişteşte!" are un alt tip de desen, mai abstract. "Ţară cu oameni/ Atât de săraci/În secerişul verii" arată imaginea unui cocor, iar versul " După lucrare/ A pus punct steaua!/ Prin asta s-a spus totul" arată o imagine cosmică.
Un blazon uitat, cel al pălărierilor
După cum aflu de la Mugurel, casa a fost construită în două etape diferite. Locuinţele actuale fiind la etaj, partea de jos a imobilului este mai veche, de aproximativ 200 de ani. Etajul a fost adăugat la 1924. “Aici a funcţionat un atelier ce producea pălării. Blazonul specific meşteşugului se poate vedea pe faţada casei. Am aflat târziu lucrul acesta. Ani întregi am privit reprezentarea aceea de pe faţadă neştiind ce semnifică”. Într-adevăr, pe zidul exterior, spre stradă, se poate vedea imaginea în stucatură a trei pălării suprapuse, închise într-o ca
