Explozia creditelor la care asistam in ultimii ani, desi se doreste a fi temperata de catre Banca Nationala a Romaniei (BNR), ramane in continuare un aspect controversat al realitatii economice autohtone.
Luand in calcul valoarea creditelor acordate in fiecare judet, potrivit datelor furnizate de BNR, se observa o discrepanta majora intre judetele in care exista o efervescenta economica, asa-numitele judete bogate, si cele catalogate drept sarace, a caror economie este fie bazata intr-o mare masura pe agricultura, fie a fost supusa restructurarilor care au lovit mamutii industriali.
Trebuie mentionat din start ca din aceasta analiza a fost exclusa Capitala, lider de necontestat pe acest segment, cu volume ale creditelor de aproape 10 ori mai mari decat cele inregistrate de judetele aflate in top.
Clujenii vor valuta
Ca volum al creditelor la sfarsitul lunii mai 2006, potrivit datelor publicate de BNR, judetul Cluj este lider, cu 2,98 miliarde lei, urmat de Constanta, cu 2,75 miliarde lei, Timis, cu 2,51 miliarde lei si Bihor, cu 2,43 miliarde lei.
Fata de luna iunie a anului trecut, clasamentul creditelor s-a modificat usor, avand loc o rocada intre Bihor si Timis, in timp ce, in cazul tuturor judetelor, valoarea creditelor atrase a crescut cu valori cuprinse intre 700 si 900 milioane lei.
In functie de moneda pe care o prefera, se observa ca judetele din Vest (Cluj, Bihor, Timis) se orienteaza preponderent spre credite in valuta, motiv pentu care, in cazul creditelor in lei, Clujul este depasit de Constanta, iar Timisul e depasit atat de Bihor, cat si de Arges, dupa cum se poate observa in Graficul 1.
Consumul e baza
Cea mai mare pondere in totalul creditelor apartine celor de consum,
