Pachetul de legi privind siguranta nationala a starnit violente controverse. Presedintele Basescu a afirmat in sedinta Consiliului Suprem de Aparare a Tarii ca nu va face nominalizarile directorilor SRI si SIE pana cand nu vor fi adoptate in Parlament legile sigurantei nationale si pusa de acord legislatia privind serviciile cu legea fundamentala si cu pericolele reale care se constituie in amenintari la siguranta nationala si la siguranta cetateanului. Cele mai multe reactii insa demonstreaza faptul ca majoritatea politicienilor doresc ca dezbaterea publica sa mai continue. Secretariatul General al Guvernului organizeaza astazi o dezbatere publica pe tema proiectelor de legi privind securitatea nationala. Atributiile excesive ale ofiterilor, marul discordiei Legislatia propusa prin pachetul trimis Guvernului in primavara si pe care acesta nu l-a transmis Parlamentului vizeaza demilitarizarea ca o ultima etapa in procesul de reformare a serviciilor secrete romanesti. Un alt scop este acela al cresterii atributiilor in privinta persoanelor susceptibile de a atenta la siguranta nationala. O prevedere care a facut sa curga rauri de cerneala este aceea potrivit careia agentii serviciilor secrete pot efectua perchezitii, acte premergatoare urmaririi penale, dar si actiuni de prindere a urmaritorilor. Potrivit legii de functionare a SRI, aceste actiuni urmau sa intre in sarcina unor anume ofiteri desemnati si specializati. Ofiterii urmau sa fie exonerati de orice raspundere materiala, civila si penala daca prin exercitarea atributiilor in limitele legii au cauzat vatamari unor persoane sau le-au prejudiciat patrimoniul. Presedintele Basescu a afirmat ca prevederile sunt preluate din Codul Penal, care stipuleaza ca informatiile administrate de SRI in domenii specifice sunt probe in instanta. "Acum SRI are obligatia de a da informatii, iar informatia nu poate fi considera