Esther BENBASSA,
Jean-Christophe ATTIAS
Evreul si celalalt
Traducere din franceza de Andreea Vladescu
Editura Est, Colectia „Deosebita“, Bucuresti, 2005, 136 p.
Ambitiosul eseu Evreul si Celalalt de Esther Benbassa si Jean-Cristophe Attias, in eleganta, subtila traducere romaneasca a Andreei Vladescu, aparut la Editura Est, isi propune o introspectie a evreitatii, construita pe jocul de ambiguitati evreu-celalalt, de la origini pina in prezent.
Chiar motoul cartii – un fragment dintr-o scriere a lui Samuel Hugo Bergmann (1883-1975) – supune meditatiei, plecind de la binecunoscutele citate biblice („Aminteste-ti ce ti-a facut Amalek“ si „Iubeste-ti aproapele ca pe tine insuti“), ceea ce Bergmann crede ca ar fi doua tendinte fundamentale in iudaism: „izolationismul“ si „iudaismul iubirii si al iertarii“. Tendinte discutabile, fiindca evreii nu s-au izolat, ci au fost izolati de-a lungul unei istorii prea incarcate de suferinta, fapt ce le-a creat o mai mare receptivitate la suferinta aproapelui. Semnificativ, in acest sens, este versetul-prolog din Hagada sel Pesah: „Toti cei flaminzi sa vina sa sada cu noi la masa“. Ceea ce autorii definesc prin „evreul-celalalt intim“ formeaza conglomeratul de elemente structural iudaice-ferment pentru dezvoltarea civilizatiei europene: spirit contestatar impotriva oricaror anchiloze de gindire; reevaluare a notiunii de timp, care este activ si fluid; orientare comportamentista in filozofie; implicatii in estetica romantismului, avangardismului s.a. Eseul este axat pe ideea experientei stimulative a alteritatii: „Celalalt ma face sa fiu ce sint, imi permite sa ma implinesc“. „Celalalt“ este raportarea evreitatii la Dumnezeu, la umanitate, la sine. Evreitatea este studiu de caz, fiindca raportarile mai sus mentionate sint general-valabile in orice evolutie umana, individuala si colect
