Deşi nivelul corupţiei în România, aşa cum este el perceput de mediul de afaceri, a scăzut considerabil, jumătate din patronii firmelor din ţară consideră că mita şi şpaga pe care trebuie Deşi nivelul corupţiei în România, aşa cum este el perceput de mediul de afaceri, a scăzut considerabil, jumătate din patronii firmelor din ţară consideră că mita şi şpaga pe care trebuie să le dea împiedică bunul mers al afacerii sau creşterea profitului. Aceasta o relevă cel mai recent raport al Băncii Mondiale (BM), care compară situaţia corupţiei în 2002 cu cea din 2005, în 26 de ţări foste socialiste şi cinci occidentale, şi obţinut în exclusivitate de Adevărul.

România stă mai prost decât Bulgaria

Deşi a evoluat mai puţin în bine decât România, în Bulgaria, impactul negativ al corupţiei asupra mediului de afaceri este perceput doar de circa 40 la sută din patronii de firme. Mai rău ca în România o duc afaceriştii în Albania, unde 2/3 din patroni susţin că şpaga le ruinează businessul. şi la capitolul frecvenţă a datului de şpagă stăm mai prost ca vecinii de la sud de Dunăre, în contextul în care şi la noi necesitatea mitei s-a înjumătăţit în 2005 faţă de 2002. În timp ce, în Ungaria, suma de dat şpagă nu a fluctuat prea mult, în România şi Bulgaria ea a scăzut. În timp ce o firmă la Sofia cheltuieşte circa 1,5% din profitul anual pe şpăgi, la Bucureşti patronii de firme scot din buzunar doar circa 0,5 la sută din câştigul pe un an. Mita dată parlamentarilor şi oficialilor din guvern să voteze, respectiv să ia decizii favorabile unei firme sau alteia a rămas în România în 2005 ca în 2002, fără prea mare impact asupra afacerii.

Declaraţiile de avere au micşorat mita

"România a luat multe măsuri de combatere a corupţiei, la presiunea UE, şi se pare că ele au fost considerabil de eficiente", se arată în raportul BM. Scăderea nivelului d