Limbajul jurnalistic e atras în mod irezistibil de registrul ironic şi depreciativ: aproape orice realitate îşi poate descoperi imaginea caricaturală în ştirile de actualitate. În ultima vreme, de pildă, termenul rablă a fost foarte prezent în primele pagini ale ziarelor, în titluri construite astfel încît să atragă atenţia. Programul de scoatere din circulaţie a maşinilor vechi a fost desemnat, necruţător, prin formule ironice, evocînd parodic nume de cod, acţiuni militar-strategice: Programul Rabla, Acţiunea Rabla, Operaţiunea Rabla: "Programul Rablaťaproape epuizat" (Libertatea, 18.07.2006); "Acţiunea Rabla are motorul puţin calat" (Cotidianul, 10.07.2006); "Ministerul mediului a demarat acţiunea rabla" (Săptămîna Financiară, 69, 2006); "Operaţiunea Rabla a demarat în trombă" (stiri.kappa.ro) etc. Desigur, textul legislativ pe care se bazează comentariile jurnalistice nu cuprinde termenul rablă; titlul său exact este "Programul de stimulare a înnoirii Parcului naţional auto". Trebuie să admitem că inovaţia jurnalistică are mari avantaje în ceea ce priveşte scurtimea şi transparenţa: cuvîntul-cheie rablă trezeşte interesul cititorului în mod mult mai concret decît o fac perifrazele din jargonul birocratic. În rest, comentariile jurnaliste alternează epitetul depreciativ cu sintagme descriptive neutre ("autoturismul vechi", "maşina uzată"). Publicitatea pare a fi şi mai dispusă să atragă prin termenul colocvial: există deja un site (rabla.ro), pus sub genericul - tot de natură militară - "Misiunea Rabla 2006" şi conţinînd mesaje de tipul: "Renunţă la rabla ta şi vino să achiziţionezi un automobil nou Opel, Chevrolet sau Daewoo!" Efecte comice provin din procedeul de transformare a termenului familiar într-un fel de nume de marcă: "Rabla avans la Maserati" (Ziua, 16.04.2005). Tendinţa de tratare în cheie parodică e şi mai puternică în tiparul care imită titluri de fi