La primul sau numar, revista Vector editata la Iasi de Matei Bejenaru, cunoscutul organizator al Bienalei de arta contemporana Periferic, mi se pare un eveniment nu numai tinand cont de raritatea revistelor de arta pe piata romaneasca. Vector este o revista sobra, alb-negru, cu mai mult text decat imagine. Refuza deliberat orice forma de seductie, totusi conditia ei grafica, calitatea hartiei, a tiparului sunt de nivel.
Modelul evident este revista clujeana Idea Arta, societate despre care, nu intamplator, scrie Cristian Nae in chiar acest prim numar, detaliindu-i meritele. Ca si Idea, Vector mizeaza pe deschidere internationala, este de altfel bilingva (romano-engleza bineinteles) si contine multa informatie despre diverse miscari artistice europene si nu numai. Scena artistica sarba cu dramele ei din ultimii 10 ani, arta digitala din Israel, corespondente din Moldova, Germania sau Anglia, despre diferite forme de activism artistic in zona socialului si politicului, orientare de care Vector este programatic interesata, formeaza un grupaj consistent.
Ca si la Idea, interesul pentru teorie se anunta major, dar centrat pe teoria artei si nu pe filosofie. Catalin Gheorghe incearca, printre altele, sa aproximeze cam ce ar trebui sa fie critica de arta contemporana in raport cu cea traditionala si cum s-ar putea ea adecva provocarilor noilor forme artistice.
Artistii romani apar fie cu o fisa succinta (Ciprian Muresan cu o parafraza dupa controversatul artist italian Maurizio Catelan, Dan Acostioaiei cu desene pe computer ale unor imagini cu trimitere religioasa), fie cu un comentariu amplu cum este cel al Ralucai Voinea despre Lia Perjovschi si arhiva ei de arta contemporana.
Intr-o serie de fotografii de blocuri, alese de pe la noi si de la altii, Mona Vatamanu si Florin Tudor se pronunta pe tema esecului, la est si la vest, a locuiri
