Timp de milenii, mierea produsa de albine a fost singurul aliment dulce la dispozitia omului. In prezent, exista multe zaharuri pe piata, care nu au insa nici pe departe valoarea nutritiva a mierii. Mierea este de fapt un zahar predigerat de albina, bogat in elemente (fier, cupru, mangan, siliciu, clor, calciu, potasiu, sodiu, fosfor, aluminiu, magneziu) care provin din solul in care au crescut plantele, furnizoare de nectar. In acelasi timp, continutul in microelemente al mierii este similar cu cel al sângelui uman, de aceea mierea este foarte usor de asimilat. Mierea contine glucoza si fructoza, proteine, minerale, vitamine (A,D,C,K), acizi organici importanti pentru organism, substante minerale (potasiu, magnezi, fosfor, clor, calciu, sodiu), prezentate sub o forma biologica usor asimilabila de organism, si enzime care intervin in procesele biochimice din organism. Aceasta sursa de energie pentru organism are proprietati antiseptice, distrugând bacteriile datorita continutului de potasiu. Potasiul extrage apa din bacterii lasându-le fara sursa de existenta. Cel mai bun indulcitor Medicina naturista recomanda mierea ca indulcitor in regimul alimentar, in tratamentul bolilor de inima, TBC, raceala si alte afectiuni ale cailor respiratorii (laringite, faringite) si afectiuni ale sistemului nervos. Mierea este un calmant pentru stomac, potoleste tusea sâcâitoare si usureaza durerile artritice. In caz de raceala, mierea (in special cea de tei) se consuma cu lapte cald (o lingura de miere la un pahar de lapte), cu suc de lamâie (sucul de la 1/2 lamâie la 100 g miere). In scop profilactic, se prepara un amestec de miere, suc de ceapa si de hrean, in cantitati egale. Din acest amestec se ia câte o lingura, de trei ori pe zi, inainte de masa. In caz de gripa se va prepara un amestec din usturoi dat pe razatoare si amestecat cu miere, in proportii egale. Se ia câte o lingur