D. Xenopol a avut fericita idee de a propune o bursă de studii în Anglia pentru fosta sa studentă Tereza Stratilescu, aşa cum tot fericită a fost şi ideea lui Titu Maiorescu de a-i da acesteia misiunea de a studia modul de organizare şi de funcţionare al învăţământului de stat din Anglia. Audiind cursuri la Londra şi Oxford tânăra Stratilescu n-a uitat de promisiunea pe care o făcuse celebrului critic literar şi a trimis, cu regularitate, Convorbirilor literare, în anii 1894, 1895 şi 1896, corespondenţe intitulate Scrisori din Anglia, 15 la număr, pe care Nicolae Iorga, în Istoria literaturii româneşti contemporane, partea a II-a (1890-1934), le-a apreciat ca ,excelente".

însuşindu-şi bine limba engleză şi făcându-se cunoscută în unele medii intelectuale, Tereza Stratilescu a primit comanda de a scrie o carte despre români, pe care a şi scris-o şi publicat-o la Londra, în 1906: From Carpathian to Pindus. Pictures of Roumanian country, by...,With two maps and sixty-three illustration (Fischer Unwin, XII+379 p.). încă de la motto-ul cărţii, care reproduce o opinie a lui Alexandru Lahovary, ,}ăranii, partea cea mai numerousă şi mai interesantă a poporului românesc", autoarea îşi declară opţiunea de a prezenta România prin istoria ei şi prin civilizaţia ei tradiţională, prin cultura ţăranului român. Face mai întâi un istoric al poporului român, prezintă o serie de evenimente şi figuri reprezentative (Ştefan Cel Mare, Mihai Viteazul, Războiul pentru Independenţă, cu cântece populare despre Carol I), unele răşluiri din hotarele ţării, reflectate în cântecul popular, ca în acesta: ,Frunză verde măr uscat,/ Fi-i-ar neamul blestemat,/ Fi-i-ar casa tot pustie/ Şi copiii-n puşcărie/ Cine pe rus l-o făcut/ Stăpân dincolo de Prut." Punctează adesea momente istorice cu reflexul lor în cântece: Deaşteaptă-te române, Hora Unirii (cu melodiile lor). }ăranul român este p