Comuna Tâmna are pe raza sa noua biserici. Doua dintre ele sunt insa monumente istorice: biserica din satul Tâmna si biserica din lemn din Valea Ursului. Biserica parohiala cu hramul „Sfântul Nicolae“ din satul Tâmna de Jos, in forma de nava fara turla, a fost construita pe temelie de piatra si are acoperisul din tabla. Pictura a fost executata in ulei, in stil realist, de pictorul Nicolae Colonitiu. Biserica a fost construita intre anii 1801-1808 de boierul Gheorghe Isvoranul si sotia sa Balasa, pe o movila ovala, in locul altei biserici din lemn, asezata lânga râul Pesteana si pârâul Murgut. Intre anii 1910 -1911 s-au facut unele reparatii, adaugându-se tinda cu turnul clopotnitei. Dupa cutremurul din 1940, biserica a intrat din nou in reparatii. Au urmat cele din 1981, dupa avariile grave suferite in 1977. In urma numeroaselor reparatii, boltile din naos si pronaos au fost serios afectate. La cererea parohiei, pictura a fost refacuta, dar numai pe o treime din suprafata, pastrându-i-se insa caracterul initial. Valea Ursului - istorie si credinta Legenda spune ca, pe vremuri, turcii navaleau adesea in Tâmna si locurile invecinate, luând copiii taranilor pentru a-i crestina in legea lor si pentru a-i face ostasi. De spaima otomanilor, o femeie si-a ascuns copilul in scorbura unui copac. Dupa trecerea hoardelor, mama a venit sa-si recupereze pruncul. Nu l-a mai gasit insa. Fusese mâncat de urs. De atunci, locul cu pricina, si mai târziu, satul, s-a numit Valea Ursului. Biserica de aici a fost construita abia in secolul al XIX-lea, de localnici. Din bârne de stejari taiati din padurile apropiate, constructia a fost ridicata repede de sateni, care au chemat apoi pictori care au zugravit peretii cu chipurile sfintilor. Ultima renovare a bisericii dateaza din 1931. Astazi, cu greu se mai poate ajunge la biserica din lemn din Valea Ursului. Aflata la capatul unui drum pri