(Foto: Gazeta de Oradea)
In patru pagini dactilografiate marunt la masina de scris, Reforma Teatrului de Stat Oradea este o lucrare conceputa in urma cu doi ani de un pensionar ajuns la venerabila varsta de aproape 100 de ani. Si fara de care, conform propriilor sustineri, teatrul oradean s-ar stinge incetul cu incetul. Mai pe sleau, musai reforma la Teatru.
Panait Gaitanopol e un batranel simpatic, care nu prea mai are ce face cu timpul liber. Cel putin asa lasa sa se creada, de vreme ce ultimii ani din viata si i-a dedicat transformarii profunde a uneia dintre cele mai importante institutii de cultura din judet - Teatrul de Stat Oradea. Numai ca nimeni nu a fost interesat sa-i citeasca ideile si, nici atat, sa le puna in practica.
Grec cu inima de roman
Panait Gaitanopol s-a nascut, in anul 1909, in Constantinopol (Istanbul), dintr-o familie de greci. Pentru ca familia-i era supusa persecutiilor populatiei majoritare, au emigrat din Turcia in 1912. S-au stabilit la Bucuresti, insa, dupa trei ani, Panait a ramas orfan. Dragostea pentru cultura i s-a aprins in suflet de mic, cand inca nu trecuse de pragul adolescentei.
Ucenic la tipografia editurii “Cartea romaneasca” pe cand avea doar 13 ani, s-a specializat ca litograf ofset (reproducerea si multiplicarea tipariturilor). A lucrat la “Socec”, “Luceafarul” si “Scrisul romanesc” (Craiova).
Pasiunea pentru cultura l-a promovat director adjunct la Directia Cadre a Ministerului de Interne, post pe care l-a obtinut cu ajutorul lui Teohari Georgescu, un fost muncitor tipograf ajuns demnitar comunist. Aici a si facut cariera de cadrist politruc in MI, de unde a trecut in rezerva cu gradul de capitan.
Proaspatul pensionar de atunci nu s-a multumit cu lancezeala platita de stat si s-a
