O buna parte din Piata Concordiei, mai exact sectorul de legume - fructe, in suprafata de aproape 1.000 de metri patrati, a fost retrocedata de comisia de aplicare a Legii 10, de pe linga Primarie, iar primarul Constantin Cibu a semnat dispozitia de retrocedare. Prin urmare, terenul in cauza va intra in posesia unor persoane fizice, mostenitoare ale fostului proprietar, iar Piata Concordiei aproape ca se va injumatati. Dar aceasta e legea si asa e normal sa se intimple: fostilor proprietari sa li se restituie imobilele confiscate abuziv de comunisti, chiar daca e vorba de o piata, de Casa Casatoriilor, de Casa de Cultura sau alte cladiri de importanta pentru comunitatea locala. Mai putin normal e insa faptul ca Primaria a cedat respectivul teren fara lupta, pentru ca, spune primarul Cibu, oricum ar fi pierdut procesul. Nu exista nici certitudinea ca Primaria isi va mai recupera vreodata macar parte din investitiile facute in piata de-a lungul vremii, pentru ca terenul in cauza, in momentul confiscarii de catre comunisti, nu avea construit nimic pe el. Dar anormal e sa semnezi decizia de retrocedare - actiune care va atrage automat si punerea in posesie - si abia apoi sa te gindesti sa negociezi cu proprietarul schimbarea terenului in cauza cu un altul echivalent ca valoare si suprafata. Mai ales ca, din cite se pare, mostenitorii au si incheiat o promisiune de vinzare notariala catre un om de afaceri care a cumparat, pina acum, o parte uriasa din numarul imobilelor retrocedate in Braila. De ce nu a incercat primarul sa faca aceasta negociere inainte se a semna dispozitia de retrocedare? Pentru ca, sincer, aceasta negociere retroactiva pare a fi o actiune total inutila. Si atunci e imposibil sa nu te intrebi daca primarul a stiut de fapt ce semneaza, in momentul emiterii dispozitiei in cauza? Asta pentru ca, din afara, pare ca Cibu a semnat, exact ca primarul, ce i-a